Cât de periculoase pot fi armele biologice? Prof. Dr. Carmen Dorobăț explică pericolele unor eventuale pandemii

Cât de periculoase pot fi armele biologice? Prof. Dr. Carmen Dorobăț explică pericolele unor eventuale pandemii

Odată cu izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina, oficialii rușii au lansat o serie de acuze la adresa guvernului de la Kiev, conform cărora, pe cuprinsul Ucrainei ar exista mai multe laboratoare de biocercetare, unde s-au făcut cercetări cu agenți patogeni, care pot cauza arme biologice, precum ciumă, antrax și bruceloză. Prof. dr. Carmen Dorobăț susține că cele mai periculoase arme biologice sunt virusurile care se transmit prin vectori și virusurile cu transmitere respiratorie, care pot cauza adevărate pandemii, asemănătoare pandemiei de COVID-19. În schimb, antraxul este o armă biologică care poate fi folosită doar împotriva unui grup restrâns de persoane.

Încă din cele mai vechi timpuri, pe durata conflagrațiilor, pe lângă armele tradiționale, se făcea recurs și la arme biologice. Astfel, beligeranții se foloseau de apă și alimente contaminate cu substanțe infecțioase, microorganisme, toxine, animale moarte sau animale bolnave pentru a se apăra sau pentru a produce mai multe morți în rândul combatanților. Pe durata secolului al XX-lea, armele biologice au căpătat o nouă dimensiune, în războaie utilizându-se bacterii precum antrax și brucella, dar și agenți virali, precum variola.

De când au început să fie folosite armele biologice?

Pentru că rezultatele folosirii armelor biologice pot fi foarte ușor scăpate de sub control și pot provoca adevărate pandemii, în anul 1925, s-a semnat Protocolul de la Geneva, prin care s-a interzis folosirea armelor biologice și chimice în timpul războiului.

„Istoria acestor arme biologice nu este de dată recentă. Aceasta a început odată cu trimiterea acelui praf alb sub formă de scrisoare, se trimitea un plic care conținea Bacillus Anthracis, care duce la îmbolnăvirea cu antrax. Astfel, se poate trage concluzia că au existat arme biologice direcționate spre anumite persoane. Istoria a arătat multe alte fațete ale armelor biologice. Antraxul, cunoscut în mod popular drept cărbune, și bruceloza, care, în mod obișnuit, se transmite de la animale la om, sunt doar câteva exemple de arme biologice. Șirul acestora ar putea continua cu mai noile discuții privind arme biologice de tipul transmiterii unor vectori care fac parte din antavirusuri și care duc la dezvoltarea febrelor hemoragice”, a declarat prof. dr. Carmen Dorobăț, medic primar boli infecțioase la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” Iași.

Oamenii pot dezvolta 4 tipuri de infecții cu antrax (antrax cutanat, antrax gastrointestinal, antrax orofaringian și antrax respiratoriu. Cea mai gravă formă de antrax este cea respiratorie, care, în cele mai multe cazuri, duce la deces. Bruceloza este o boală zooantroponoză, care este caracterizată de febră intermitentă, afectarea sistemului locomotor, nervos, cardiovascular și urinar. La om, bruceloza evoluează frecvent în forme cronice.

Cât de periculoase sunt cercetările realizate în laboratoare din Ucraina

Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, autoritățile ruse au lansat o serie de acuzații deosebit de grave la adresa guvernului de la Kiev. Generalul Igor Kirillov, comandantul forțelor ruse de apărare împotriva Radiațiilor, Armelor Chimice și Biologice, susține că în laboratoarele de biocercetare din Ucraina, din orașele Harkov și Poltava, s-au făcut cercetări cu agenți patogeni, care pot cauza ciumă, antrax și bruceloză. Kirillov susține că, sub pretextul testării medicamentelor anti-Covid, Ucraina a trimis mii de mostre de ser colectare de la pacienți slavi.

Dacă Ucraina ar produce arme biologice, în funcție de modul de transmitere a agentul infecțios, acestea ar putea afecta un număr mic de persoane sau chiar un procent foarte ridicat din populația globului.

„Dacă vorbim de un agent infecțios, care se transmite pe cale cutanată, atunci persoana vizită este persoana care manipulează obiectul prin care se transmite boala respectivă, dar dacă este vorba despre un virus cu transmitere respiratorie, bineînțeles că atunci transmiterea se face mult mai rapid, așa cum a fost și cazul virusului SARS-CoV-2, iar populația afectată ar fi mult mai largă. Și antavirusurile, virusuri care se transmit prin vectori, cum ar fi un țânțar sau un păduche, pot să se răspândească la un număr foarte mare de persoane”, a adăugat prof. dr. Carmen Dorobăț.

În linii generale, armele biologice despre care vorbește Rusia, chiar dacă ar exista, nu au cum să afecteze doar populația unei singure țări.  Rușii și locuitorii statelor din estul Europei au ADN-ul extrem de asemănător, astfel că e imposibil să creezi un virus care să-i afecteze doar pe ruși. Ar trebui sa fie o armă foarte contagioasă dacă se vrea să se extermine întreaga populație a unui stat, dar un astfel de virus va avea mutații, iar în cele din urmă rezultatul nu va putea fi controlat.

Aritcol preluat de pe bzi.ro.

Siteul folosește cookies pentru a asigura o exepriență optimă de utilizare.